Zi de zi ceva
TOP 10 cele mai bune cărți ale secolului XIX
Postul de față este o continuare a acestuia:
http://www.vinland.ro/uncategorized/top-10-cele-mai-bune-carti-ale-secolului-xx/
1. Anna Karenina de Lev Tolstoi
Cu o ultimă ecranizare în 2012, Anna Karenina este cu siguranţă cel mai cunoscut roman emanat de către literatura rusă. Este o capodoperă egalată în mare măsura (şi pe alocuri depăşită) de un alt roman al aceluiaşi autor: Război şi Pace. Este un pic mai jos.
Anna Karenina este un studiu extraordinar de fin al sentimentelor umane: iubire, ură, speranţă, gelozie, disperare, milă… “Materialul de studiu” este povestea a două iubiri: una între Ana Karenina şi contele Vronksi – o iubire vinovată (na, Ana era femeie măritată, la casa ei), dramatică, iar cealaltă între Levin – un intelectual pasionat de viaţa rurală şi Ekaterina Șcerbațkaia zisă şi Kitty. Este o relaţie în aparenţă liniştită, familială, însă, în esenţă, pe măsură ce avansăm în roman, lucrurile se complică pentru că intelectualul din Levin caută să găsească răspunsuri problemelor ce măcina lumea rurală contemporană lui, căutare care în cele din urmă îi va măcina lui raţiunea.
Fără îndoială, Anna Karenina este Everestul artei literare şi probabil aşa va rămâne mult timp.
La noi a fost reeditată de foarte multe ori. Dacă nu o aveţi, v-o împrumut (donez) cu drag.
2. Madame Bovary de Gustave Flaubert
Flaubert! C’est mois! 😀
Trebuie să priviţi acest roman ca pe un cub Rubik. Are o mulţime de faţete şi poate fi interpretat de fiecare cititor în parte prin prisma propriei optici asupra vieţii şi asupra problemelor morale.
Este o carte a promiscuităţii eterne, a imoralităţii atemporare, a vicilor şi totodată a ruperi unor tipare/clişee morale.
Consumând o căsătorie nu foarte pe gustul doamnei Bovary, (să îi zicem Emma) setea acesteia de iubire este satisfăcută de contopirea cu imaginarul izvorât din romanele populare, însă, pe măsură ce timpul trece, Emma rupe barieră dubă barieră devenind o adulteră de cea mai josă speţă. Personajul poate fi caracterizat cu un singur cuvât: detestabil. Dar totuşi, din această viaţă mizeră mai apar uneori ramuri plăpânde ale unor sentimente surprinzător de pozitive..Oare depravarea morală i-a ajuns până în adâncul sufletului? Ia vedeţi… 🙂
Uneori o asociez pe Emma Bovary cu Cathy/Kate Trask a lui Steinbeck din romanul “La Răsărit de Eden”.
3. Război și pace de Lev Tolstoi
Altă operă gigatică, acelaşi autor.
Înainte de a da cuvântul Raisei Stoleru, să vă spun doar că în majoritatea topurilor cu cele mai bune N cărţi, “Război şi pace” este pe primul loc.
http://www.bookblog.ro/recenzie/razboi-si-pace/
4. Aventurile lui Huckleberry Finn de Mark Twain
Pe locul patru îl avem pe părintele literaturii americane cu una dintre cărţile copilăriei noastre. Nu cred să fi ratat cineva cartea asta până la vârsta de 12 ani. “Aventurile lui Huckleberry Finn” nu este neapărat o carte pentru copii; este o carte pentru toate vârstele. Scrisă într-un stil uşor, relaxant si amuzant este o plăcere să o citeşti şi să o reciteşti. Povestea liniară redă aventurile lui Huck de la răpirea lui de către taică-său până la eroica eliberare a lui Jim şi fuga acestora în Teritoriul Indian.
Este o carte plină de umor şi căldură. Şi acum mă mai umflă râsul când îmi aduc aminte de unele replici savuroase ale lui Jim sau situaţii comice cum ar fi acea a regelui tăvălit prin catran..Vă mai aduceţi aminte?
Este o carte care ne aduce aminte că am fost copii şi că în sinea noastră vom rămâne ancoraţi în acei ani veseli şi fără griji. Cu cât suntem mai aproape de Tom şi Huck cu atât mai departe suntem de cenuşiul coditian. Aşa că recitiţi-o!
5. Povestiri de Anton Cehov
Când eram mic, îl confundam pe Cehov cu Gogol. Când am mai crescut, mi-am dat seama că eram al dracu’ de mic de îi confundam. Taras Bulba nu avea cum să fie Unchiul Vania. Niciodată!
Ca de obicei, cineva se pricepe la scris mult mai bine decât mine, aşa că citiţi aici o cronică a Povestirilor lui Cehov şi veţi afla de ce sunt incluse în acest Top 10.
http://www.catavencii.ro/Povestirile-lui-cehov_0_1894.html
6. Middlemarch de George Eliot
Înaite de toate, pentru cei care nu au citit cartea sau care nu au auzit de autor, he’s a she! Geroge Eliot este numele de scenă al lui Mary Ann Evans.
“Un studiu al vieţii de provincie” sau Middlemarch, cum a fost intitulată ulterior, este o descriere tulburător de realistă a vieţii din Anglia începutului de secol 19, viaţă văzută prin ochii Dorotheei Brooke – personajul principal. Este o carte despre lupta valorilor în dauna prejudecăţilor, despre afirmarea valorilor feminine şi totodată o punere cu faţa la zid a unei societăţi înecată într-o prseudomorală ipocrită. E o carte care prin prisma realismului şi a lucidităţii va rămâne contemporană mult timp de aici înainte. Virginia Woolf spunea despre Middelmarch “această carte magnifică, cu toate imprefecţiunile sale, este unul dintre puţinele romane britanice scrise pentru oameni mari”. Ei, după aia am mai apărut câteva..:D
La noi cartea a apărut în seria BPT, acum multi ani.
7. Moby Dick de Herman Melville
Ce epopee! Ce luptă! Ce sete de răzbunare! Ce căpitan! Ce caşalot!
Moby Dick este povestea căpitanului Ahab, bântuit de o sete mistuitoare de răzbunare, pentru care unicul ţel în viaţă este să îl ucidă pe legendarul Moby Dick. De ce? Pentru că balena uriaşă îi distrusese corabia şi îi halise un picior.
Odiseea prinderii şi hăcuirii balenei este povestită chiar de către unul dintre participanţi – Ishmael. De la un capăt la celălalt cartea este o încleștare continuă. Pe fondul acestei obsesii autodistructive, autorul caută diverse răspunsuri și încearcă diverse sensuri pentru aceleași vechi și fundamentale probleme ale omenirii: lupta dintre bine și rău, țelul personal mai presus de orice, sfidarea naturii și nu în ultimul rând sfidarea zeilor. Moby Dick este în același timp o luptă dusă la paroxism între om și elemente și între om și sine. Cu o așa claritate și cursivitate a stilului, cu asa de multe detalii excelent șlefuite și cu așa încleștare psihologică, nu este de mirare că Moby Dick este una dintre cele mai apreciate cărți ale umanității.
La noi a apărut la mai multe edituri. Ultima apariție este în seria de la Adevărul.
8. Marile Speranțe de Charles Dickens
Prima dată când am citit “Marile Speranțe” nu mi-a plăcut deloc. Mi-a lăsat în memorie o amintire umedă și cenușie, o sumă de eșecuri și frustrări în aparență de nedepășit. La o recitire ulterioară, lucururile nu s-au schimbat foarte mult, atmosfera a rămas aceeași, însă eșecurile au început să devină mici succese sau cel puțin să devină mai dulci.
Viața lui Philip Piripp (Pip) se identifică din multe puncte de vedere cu cea a lui Dickens. Aceeasi copilărie tristă, aceeași inconsistență a viitorului. Totuși, firul epic al romanului ne poartă din micuța fierărie a lui Joe până în întunecata Londră ca în cele din urmă, un final fericit să ne trimită tocmai pâna în Indii. In tot acest timp două idei ne însoțesc: cum că domnișoara Havisham este tainca binefăcătoare a lui Pip – fals și dragostea lui Pip pentru Estella și mariajul acestora în cele din urmă – adevărat.
Dickens, ca majoritatea autorilor din acest top, prin țesătura romanului, explorează practic straturile societății birtanice din sec. XIX. Zugrăvește cu mare atenție toate neajunsurile, toate nedreptățile dar și o mulțime de cutume și de apucături ale oamenilor din Londra.
Din nou, cartea a fost editata si reeditată de zeci de ori. O găsiti peste tot, preponderent prin propriile biblioteci. 🙂
9. Crimă și pedeapsă de F.M. Dostoievki
Epic frate!
Personal l-aș fi urcat în top mult mai sus, dar totuși este pe locul nouă dintre toate romanele. Cred că la “Crimă și Pedeapsă” am simțit de cele mai multe ori un nod în gât, am înghițit în sec de cele mai multe ori.
Ce pot să vă spun în două fraze? Este o carte în care se regăsește fiecare ființă umană într-o anume măsură. Este o carte care se referă exclusiv la subiect și obiectul este folosit doar pentru a mobiliza subiectul.
Toți cei ce am citit romanul am avut de răspuns la o singură întrebare: “De ce a ucis Raskolnikov?”
Probabil că nu există două răspunsuri la fel.
O recenzie foarte bună puteți citi aici: http://www.bookblog.ro/altele/crima-si-pedeapsa/
10. Emma de Jane Austen
Din punctul meu de vedere, Emma este o carte mai degrabă de secol XX. Zic asta din două motive: pe de o parte este un roman greu care necesită un anume grad de atenție, iar pe de altă parte atât titlul cât și problematica abordată este ușor atipică și iese din valul clasic al preocupărilor literare ale secolului XIX…chiar început de secol XIX
Emma, este povestea unei fete tinere, cu ceva bănet, care a jurat că nu se va căsători niciodată. Acest jurământ nu o împiedică totuși pe Emma să își bage nasul în viețile altora, să le aranjeze sau nu ploile și să își aroge niste merite peste puterile ei de înțelegere.
Totuși Emma nu este o fată rea ci doar o puștoaică idealistă și încăpățânată deoarece în cele din urmă chiar ea va cădea în plasa îndrăgostelii. Finalul romanului este unul fericit și toată povestea ca atare este una care, așa cum am zis, sare din tiparele secolului.
La noi cartea a apărut destul de târziu, prin 1999, însă o găsiți publicată la mai multe edituri.
Ca încheiere:
Toți avem o sumă de criterii subiective când evaluăm o carte și tocmai din acest motiv unii autori ne plac mai mult decât alții în ciuda sfatului profesorilor, opțiunii prietenilor ori topurilor de genul ăstuia. De aceea cel mai important top este cel personal. Pentru că acolo vă structurați poveștile lor și aspirațiile voastre în funcție de propriile trăiri.
Pe cărțile și pe filmele care v-au plăcut cel mai mult va veți construi visele. Si credeți sau nu, cu cât mai multe cărți veți citi, visele voastre nu vor fi mai mari, ci mai sofisticate, mai elegante si mai catifelate. Pozitiv sau nu. 🙂
PACE!
