Vinland pe Facebook
Scormonitor
Ce va pregatesc
< 2021 >
October
MTuWThFSS
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Prin lumea vinurilor

Câte soiuri sunt în lume? Soiuri de struguri, evident.

By on February 9, 2013

Organizația Internațională a Vinului, zisă și O.I.V., a făcut recensământ. Iar. În toată lumea. Din Japonia până în California și de la urșii polari la pinguini. A ratat doar câteva tări – vreo 120. Cele care nu sunt membre ale organizației. Știti cum e: “cotizandus ergo sum” adică: cotizezi, deci exiști.

Treaba interesantă e că recensământul ăsta pe tot globul le-a ieșit mai precis decât recensământul nostru în cei 238.000 kmp fără T.V.A (unde TVA-ul este Ripablica Moldova) și iată că în 2012 în țările membre O.I.V.  există nu mai puțin de 5916 varietăți. Socotiți voi cam cât ne trebuie pentru a birui câte o sticlă din fiecare. 😀

 

Și acum să vă arăt și topul:

 

Locul 1 – Canada. Initial mi s-a tăiat respirația si cerebelul meu  se agita  spasmodic. Dar vitis vinifera + vitis vulpini + vitis rupestra plus alte miliarde de vitis au dat cele 474 de varietăți. Toate nasoale e adevărat, dar au varietate don’le.

Locul 2 – Italia cu 453 de varietăți. Sic, sic! Dacă mă concentrez zic vreo 40.

Locul 3 – Franța. Are 340 de varietăți. Multe au făcut istorie, pe multe le avem în pahare mai mereu.

Locul 4 – Portugalia tot 340 de soiuri. M-au spart ăștia cu Tintele lor. Trebuie să fie ceva necurat la mijloc. Cred că au pus si pe Ruby si pe Tawni si ceva LBW ca soiuri.

Locul 5 – S.U.A. – a se citi vorbele de la Canada.  318 soiuri.

Locul 6 – România – 23o de soiuri. Hai să vă spun câteva dintre ele. Precis vă vor suna cunoscut dacă nu chiar familiar:  Admira B, Afuz Ali B, Arcaș N, Ardeleanca B, Kiș Miș B,  Mamaia N, Pârciu B, Roșioară N, Olivia N. Totuși, cu mare bucurie am constatat și existența unor soiuri autohtone prefiloxerice – multe. Adică există fizic pe undeva. 😀

Locul 7 – O la la!  Elveția  – cu 223 de varietăți. Sincer, nu știam că vița de vie crește și în seifuri…..

……..

 

Niște prezențe mai colorate:

Japonia are și ea o varietate de struguri -se numește Koshu. Dar nu cred ca aș vrea să beau în următorii 3-4 ani.

Peru are 30 de varietăți. Presimt că peste 5 ani o să fie la modă un Totontel de Peru.

 

 

Vecinii:

Ungaria –  140 de varietăți ( la fel și Germania)

Bulgaria  – 120 de varietăți.

 

Ripablica Moldova nu este membră a OIV, asa că nu a fost pontată. Le recomand să bage la înaintare două pachete de țigări Plugarul și o cutie de bomboane Bucuria..poate, poate.

După cum am constatat, deși recensământul este serios, organizația este cam la mișto.

Dacă șeful e plecat și nu aveși chef de muncă, mai cercetați aici:

http://www.oiv.int/oiv/info/enbasededonneesCepage

Pace!

 

 

 

TAGS
RELATED POSTS
4 Comments
  1. BogdanC

    February 11, 2013

    Si eu am ramas uimit de cate vii am vazut langa Lausanne, pe malul lacului Geneva (Leman). Au un microclimat aproape mediteraneean (dupa spusele localnicilor). Acum ce o iesi din ele…….Am vazut ca la elvetieni se foloseste mult Chasselas la vinuri. Dupa mine nu prea are ce sa iasa din el (cel mult un vin de masa).

  2. George Mitea

    February 11, 2013

    Sa stii ca si eu mi-am pus intrebarea unde sunt aceste varietati prefiloxerice. Si un domn de la o statiune de cercetari mi-a raspuns: la noi, intr-un sertar. 🙂 Serios vorbind, ele exista in teorie, adica cu ceva efort s-ar putea replanta, dar nu sunt in cultura. Adica ar trebui altoite, plantate intr-o pepiniera, etc. Problema e calitatea si rata de prindere. De asta toti producatorii nostri cumpara butasi din Franta (inclusiv feteasca neagra). Cineva spunea ca butasul respectiv are o rata de prindere de peste 90%, ceea ce statiunile noastre nu prea pot face.

  3. cristi

    February 11, 2013

    Da, in 15.000 de hectare au 223 de varietati. Destul de variat ca sa zic asa.
    Evident, ca si la noi multe sunt la catehoria hobby sau cercetare. Ideea e ca m-au surprins 🙂

  4. cristi

    February 11, 2013

    Foarte adevărat ce spui George. Ideea e ca multe dintre soiurile românesti din lista respectiva sunt soriuri de lucrare de doctorat de prin perioada comunista. Ele nu vor avea niciodata valoare comerciala. Cercetătorii de la Blaj sau de la Bujoru nu au rupt niciodata gura targului. Au crear 2-3 soiuri si apoi au iesit relaxati la pensie.

Comments are closed.